Autori: NICOLAE CĂTĂLIN RIŞCUŢA
MARIAN COSAC
ROMICĂ PAVEL
Cuvinte cheie: Peştera Prihodişte, eneolitic, cultura Coţofeni, ceramică, forme, decor
Keywords: Prihodişte Cave, eneolithic, Coţofeni Culture, ceramics, shapes, decoration
Peştera „Prihodişte” este amplasată la 3 km de satul Prihodişte şi 5 km de Vaţa de Jos (com. Vaţa de Jos, jud. Hunedoara). Peştera are o poziţie retrasă, în fundul unei văi, în imediata vecinătate a unei foste cariere de exploatare a calcarului. Formaţiunea carstică are două intrări cu deschidere spre N şi respectiv V, care se reunesc într-o sală centrală de unde porneşte o galerie semiactivă, obturată după 25 m.
Cercetările sistematice au debutat în luna octombrie 1998, printr-un sondaj de verificare stratigrafică şi au continuat încă trei campanii. Săpăturile s-au soldat cu recoltarea unui inventar arheologic divers: ceramică, unelte din piatră, podoabe din os.
Ceramica colectată în urma săpăturilor de la Prihodişte poate fi plasată, la un nivel Coţofeni III final, ilustrând componenta materială a subfazei Coţofeni IIIc. Analiza descoperirilor similare ne permite să schiţăm existenţa unui orizont cultural-cronologic mai larg care cuprinde locuiri din Banat precum Dubova – Cuina Turcului, Băile Herculane – Peştera Hoţilor (nivelurile i-j), Peştera Oilor de pe Valea Cernei sau Româneşti – Peştera cu apă. Ceramică asemănătoare a fost descoperită şi în situri din sud – vestul Transilvaniei la Bretea Mureşană – Măgura Sârbilor, Deva – Dealul Cetăţii, Nandru – Peştera Spurcată, Băniţa – Peştera Bolii şi Petroşani. Un orizont cultural asemănător este ilustrat de descoperirile din Crişana, de la Clit – Gureţul Negrilor, Câmpanii de Sus – Peştera Măgura şi Peştera Faţa Pietrei, precum şi Giurtelecul Şimleului – Coasta lui Damian.
Ceramică asemănătoare celei de la Prihodişte se regăseşte şi într-o serie de aşezări din Balcani, integrate grupului cultural Bubanj Hum II, considerat ca fiind o manifestare târzie a culturii Coţofeni.