Autori:
IONUŢ-COSMIN CODREA
Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva
GABRIEL IZDRĂILĂ
Alba Iulia
Cuvinte cheie: Cetatea Devei, incinta II, clădire, cuptoare, secolul al XVIII-lea
Keywords: Fortress of Deva, second precinct, building, kilns, 18th century
Sursele referitoare la cetatea regală a Devei au fost îmbogăţite în ultimii ani prin cercetări arheologice (campaniile din anii 2008 şi 2013), coordonate de Daniela Marcu Istrate. Rezultatele acestor campanii sunt momentan doar sub forma unor rapoarte de săpătură sau editate în manuscris. Subiectul acestui studiu este reprezentat de cercetările arheologice de pe latura de nord a celei de-a doua incinte a cetăţii. În urma săpăturilor de degajare şi cercetare de pe latura de nord au fost identificate ruinele mai multor structuri zidite, din diferite etape de existenţă a cetăţii. Dintre acestea, spectaculoasă a fost apariţia unei clădiri care păstrează, pe latura de est, două cuptoare de mari dimensiuni. Construcţia, denumită convenţional Clădirea cuptoarelor, a fost compartimentată în două părţi aproximativ egale. Jumătatea de vest este împărţită, la rândul ei, în două camere mai mici printr-un zid subţire, care a fost adăugat ulterior. Cele două încăperi din jumătatea de vest erau probabil folosite ca depozite, după adăugarea zidului care le separă, iar jumătatea de est, în care sunt poziţionate cuptoarele, a fost folosită ca bucătărie. Materialul arheologic sugerează că această clădire a fost construită la începutul secolului al XVIII-lea, perioadă în care cetatea a cunoscut o perioadă de înflorire datorată ocupării fortificaţiei de către trupele imperiale austriece. De-a lungul secolului al XVIII-lea clădirea a cunoscut diferite modificări cauzate de treptata cădere în dizgraţie a cetăţii, implicit scăderea numărului de soldaţi încartiruiţi. În prima jumătate a secolului al XIX-lea clădirea dispare de pe planurile cetăţii odată cu ultimul şantier de restaurare iniţiat de împăratul Francisc I.