The academic mystification in the communist epoch:
the „Ştefan Gheorghiu” case. Intellectual education of the journalists
Autori: Oana Ometa, Andra Motreanu
Cuvinte cheie: Ştefan Gheorghiu, ideologie, mistificare, jurnalişti, istorie orală
Keywords: „Ştefan Gheorghiu”, ideology, mystification, journalists, oral history
Demersul de faţă are ca obiect condiţionările cunoscute de mediul intelectual în perioada comunistă, produse mai cu seamă în instituţia academică „Ştefan Gheorghiu”, denumită şi Şcoală Superioară de Partid. Având drept focus etapele profesionalizării jurnalismului şi formarea sa intelectuală în învăţământul universitar, încercăm să surprindem cum s-a proiectat la nivelul mentalului Academia „Ştefan Gheorghiu”. De altfel, folosim ca metodă de reconstrucţie a evenimentelor interviul de istorie orală. Această perspectivă prin care avem ca ţintă reconstrucţia evenimenţială prin intermediul microistoriilor ne conduce spre o analiză multifaţetată a modului în care ideologiile s-au constituit ca instrumente de oponenţă, dar şi de reinvestire a unui anumit tip de inventar simbolic. În cazul Academia „Ştefan Gheorghiu” s-a format o imagine hiperbolizată a ceea ce reprezenta libertatea gândirii şi dezbaterii din spaţiul academic, în contradicţie cu cenzura puternică care se manifesta în tot ansamblul societăţii comuniste. Aşadar, jurnaliştii foşti cursanţi la „Ştefan Gheorghiu”, sunt convinşi că aici erau permise dezbaterile dezarticulate de la ideologia aparatului de stat, ba mai mult profesorii încurajau gândirea critică în analiza logică a faptelor.
The present approach has as subject the conditions imposed during the communist period to the intellectual environment, produced especially in the academic institution „Stefan Gheorghiu”, also known as the Higher Party School. The present paper is written with the propose to show what were the professionalization stages in journalism and also how the intellectual education of the journalist was formed. We try to design the way in which the „Stefan Gheorghiu” Academy is projected in the collective memory. Moreover, we are using some oral history interviews as a research method. This perspective through which we want to reconstruct the event through life stories leads us to analyze the way in which the ideologies are reconstructed as instruments of opponents, but also to a certain type of the reinvestment of symbolic inventory. In the case of the „Stefan Gheorghiu” Academy we concluded that the place remained as a hyperbolic image of freedom and also a space of debate in the academic field, in contrary to strong censorship that occurred throughout the whole communist society.